sâmbătă, 24 noiembrie 2012

PARUL


O sa-ti fur parul sa il iau cu mine departe de tine...fluturii noptii ma vor insotii acolo unde moliile inocentei
nu ajung.O sa fim doar noi si o sa ridicam un altar al nemuriri  si o sa fim vesnici. Ti-ai dori sa  fi cu noi dar nu ai loc.
Din parul tau voi impleti o noua viata fara sfarsit.Dar nu va fi o singura viata vor fi mai multe vieti impletite si una
dintre ele va fi a ta.O sa furam vieti de la cei care nu au nevoie de ele, cei care le dispretuiesc asa cum faci si tu.
O sa iti urmaresc de departe frustrarile si o sa ma bucur de fiecare nereusita a ta...pentru ca vreau ca tu sa vii singur
sa imi daruiesti viata ta nefolositoare. esti atat de linistit acum, nici nu stii ca declinul fericirii tale enervante a
sosit.Ai decazut si nici nu observi viciile care inconjoara ca niste batrani senili care incearca sa te convinga ca in
fata ta se afla o mare linistita cand de fapt acolo e doar o scarboasa mlastina plina de namol. si cand vei ajunge acolo
fluturii mei te vor astepta ca niste corbi infometati ca sa sfasie ce a mai ramas din sufletul si din viata ta...

FRICA

   

    De ce facem lucruri bune doar atunci cand suntem condusi de frica sau pentru a astepta o rasplata ? Oricat ne-am bate cu pumnii in piept, niciodata o fapta buna nu o facem in mod dezinteresat. Asteptam o rasplata fie materiala, fie spirituala. Suntem o  adunatura jalnica , ghidata de frica si interese. Nu contest nevoia indoctrinarii, nu doresc o lume plina de haos, doar vreau un univers in care oamenii sa fie capabili sa isi deschida mintile si ochii sufletului. Sa mai evadeze din cand in cand din cotidian si sa cunoasca fericirea absoluta. Pentru ca ea se afla in fiiecare din noi, suntem capabili de sentimente mult mai complexe, trebuie sa invatam doar sa descoperim asta in fiecare zi. Tot ce ne trebuie este un ceas departe de modelul unei lumi perfecte care ne este vandut atat de ieftin.                                     

vineri, 23 noiembrie 2012

De ce ne place drama ?


 Daca ar fii o drama de calitate , plasata intr-o sala de teatru , as fii mai mult decat fericita, dar sunt putini aceia care mai apreciaza asta in zilele noastre. Si cu toate astea suntem cu totii aparent afectati cand ne mor actorii . Stam cu ochii larg deschisi dar cu mintile inchise sa urmarim drama mortii lor si nu pentru ca regretam locul gol pe care ei il lasa pe scen
a ci pentru ca ne identificam cu drama traita de familiile acestora , prea teatrala si exagerata uneori . Stam ca niste corbi infometati , nu mai respiram, dar asteptam sa devoram drama si nu lesul. Bineinteles ne ajuta "cuvintele cheie" cu care jurnalistii nostri dragi impodobesc povestea in cerseala lipsita de scrupule pentru audienta. Sfatul meu de azi, pentru cine are mintea deschisa, : REGRETATI OMUL SI FAPTELE NU DRAMA IEFTINA SI PASTRATI AMINTIREA VIE PENTRU POSTERITATE E POSIBIL SA NU MAI FIM BINECUVANTATI CU ASEMENEA OAMENI !!!!

De ce mintim?

                                                            De ce mintim? 

O facem gratis, pretindem ca o facem pentru a proteja persoanele apropiate, cand defapt o facem doar pentru ca suntem lasi. Egoismul se reflecta in fiecare aspect al vietii noastre. Nu iubim o persoana pentru ceea ce este ea ci pentru sentimentele pe care noi le incercam atunci cand suntem in preajma ei, deci pentru noi insine. Ne lasam iubiti in timp ce noi tanjim dupa alte iubiri,
e un cerc vicios. Dar asta face subiectul altui "De ce ? ". Vorbeam aici de minciuna si falsitate. Nu exista minciuni nevinovate, cel mai grav e ca invatam sa o facem de la o varsta frageda si continuam sa o facem pana in ultima clipa. Si in cel din urma ceas ne mintim ca mai exista o lume in care vom dainui etern, doar pentru a avea curajul necesar sa ne rupem de singura lume cunoscuta pana atunci si singura a carei existenta este dovedista in fiecare zi. Culmea este ca noi nu traim in lumea asta, vrem sa se termine cat mai repede ca sa putem imbratisa eternitatea. Cea mai mare minciuna pusa pe tava de minti lumiate si imbratisata cu ardoare de noi ignorantii. Accptam cu bucurie sa fim mintiti doar pentru a nu fii judecati atunci cand la randul nostru o sa o facem .

luni, 28 martie 2011

Camaruta secreta...


Desigur cu totii strangem dealungul anilor cativa "fluturi" si cateva "furnici" pe care altii le-ar numii "regrete".Unii reusesc sa le lase in urma si sa aseze peste ele doar amaraciunea uitarii si praful desprins de pe "pantoful" obosit si tocit mult prea devreme. Pe cand altii , printre care ma aflu si eu , aleg sa le inchida intr-o caseta veche de lemn , alaturi de umbra amintirii , un colt de zambet si umiditatea obrazului strabatut de prea multi "ciorchini de sare". Caseta care, de azi inainte o sa zaca alaturi de "clipe" in "camaruta secreta " a vidului numit "suflet". E singurul loc unde le poti pastra in siguranta fara ca absolut nimeni sa nu le deranjeze vreodata. Odata inchisa poarta, cheia dispare pentru totdeanuna . Nimeni , nici macar tu insuti nu le mai poti scoate de acolo... Timpul nu exista in aceasta "camaruta" , ea dainuie in eternitate la fel ca si sufletul...

luni, 31 mai 2010

Disperare...

Atunci cand imi respiri in ureche si se nasc acele molii in inima mea care ma devoreaza din interior, ma simt fara aparare . Singurul moment in care ma simt eliberata este dimineata , atunci cad iti reved cu alti ochi fata ravasita si iti simt respiratia grea as vrea sa nu fii tu... Desi esti acelasi pari alt om si nu esti tu cel care vreau sa imi respire in ureche.

Ploaia imi antreneaza nervii si ma face sa vreau sa ma transform in mii de picatuiri reci pe fata lui sa ii pot intra in fiecare por, si nu esti tu  acela...Dar el o fantasma rece  nu e minic material in el, e doar in imaginatia mea bolnava. Problema ta e ca desi el e o fantasma nu o sa te poti niciodata compara cu el pentru ca el nici macar nu exista si e vina ta ca el a aparut.


sâmbătă, 27 februarie 2010

Fluturii noptii...

O sa-ti fur parul sa il iau cu mine departe de tine...fluturii noptii ma vor insotii acolo unde moliile inocentei
nu ajung.O sa fim doar noi si o sa ridicam un altar al nemuriri si o sa fim vesnici. Ti-ai dori sa fi cu noi dar nu ai loc.
Din parul tau voi impleti o noua viata fara sfarsit.Dar nu va fi o singura viata vor fi mai multe vieti impletite si una
dintre ele va fi a ta.O sa furam vieti de la cei care nu au nevoie de ele, cei care le dispretuiesc asa cum faci si tu.
O sa iti urmaresc de departe frustrarile si o sa ma bucur de fiecare nereusita a ta...pentru ca vreau ca tu sa vii singur
sa imi daruiesti viata ta nefolositoare. esti atat de linistit acum, nici nu stii ca declinul fericirii tale enervante a
sosit.Ai decazut si nici nu observi viciile care inconjoara ca niste batrani senili care incearca sa te convinga ca in
fata ta se afla o mare linistita cand de fapt acolo e doar o scarboasa mlastina plina de namol. si cand vei ajunge acolo
fluturii mei te vor astepta ca niste corbi infometati ca sa sfasie ce a mai ramas din sufletul si din viata ta...