Disperare...

Atunci cand imi respiri in ureche si se nasc acele molii in inima mea care ma devoreaza din interior, ma simt fara aparare . Singurul moment in care ma simt eliberata este dimineata , atunci cad iti reved cu alti ochi fata ravasita si iti simt respiratia grea as vrea sa nu fii tu... Desi esti acelasi pari alt om si nu esti tu cel care vreau sa imi respire in ureche.

Ploaia imi antreneaza nervii si ma face sa vreau sa ma transform in mii de picatuiri reci pe fata lui sa ii pot intra in fiecare por, si nu esti tu  acela...Dar el o fantasma rece  nu e minic material in el, e doar in imaginatia mea bolnava. Problema ta e ca desi el e o fantasma nu o sa te poti niciodata compara cu el pentru ca el nici macar nu exista si e vina ta ca el a aparut.

Fluturii noptii...

O sa-ti fur parul sa il iau cu mine departe de tine...fluturii noptii ma vor insotii acolo unde moliile inocentei
nu ajung.O sa fim doar noi si o sa ridicam un altar al nemuriri si o sa fim vesnici. Ti-ai dori sa fi cu noi dar nu ai loc.
Din parul tau voi impleti o noua viata fara sfarsit.Dar nu va fi o singura viata vor fi mai multe vieti impletite si una
dintre ele va fi a ta.O sa furam vieti de la cei care nu au nevoie de ele, cei care le dispretuiesc asa cum faci si tu.
O sa iti urmaresc de departe frustrarile si o sa ma bucur de fiecare nereusita a ta...pentru ca vreau ca tu sa vii singur
sa imi daruiesti viata ta nefolositoare. esti atat de linistit acum, nici nu stii ca declinul fericirii tale enervante a
sosit.Ai decazut si nici nu observi viciile care inconjoara ca niste batrani senili care incearca sa te convinga ca in
fata ta se afla o mare linistita cand de fapt acolo e doar o scarboasa mlastina plina de namol. si cand vei ajunge acolo
fluturii mei te vor astepta ca niste corbi infometati ca sa sfasie ce a mai ramas din sufletul si din viata ta...

Nu vreau sa te iubesc !!! Vreau sa te urasc !!! Ai o problema cu asta ???

Te urasc atunci cand respiri, de ce respiri??? Te urasc atunci cand nu ma suni, SUNA-MA!!! Te urasc atunci cand te urasc, de ce te urasc ??? Sunt o mie de motive pentru care te urasc...

Ce sentiment nobil... Te umple de satisfactie si te face sa simti ca traiesti, o simti in fiecare respiratie in fiecare gest, traieste chiar sub pielea ta si iti strabate corpul extenuat prin fiecare vena...

Da-mi macar un motiv pentru care nu ar trebui sa te detest... Nu ai ??? De ce nu ai ??? Pentru ca nu iti pasa. Te minti in fiecare zi ca nu exist, incerci sa ma arunci in sanctuarul trecutului tau infect, Dar stii ce ??? Nu poti face asta, pentru ca eu spre deosebire de tine traiesc si nu imi trag fiecare zi dupa mine de parca ar fi o povara. Traiesc si asta te inebuneste. Lasa-ma sa traiesc pentru ca tu sa mori de invidie.

Si suntem amandoi constienti ca o sa ai nevoie de mine , si cand aceea clipa va venii o sa te distrug zambind. Iti doresc sa fi la fel de framantat ca si mine si sa simti si tu ce inseamna sa fi dat la o parte. Stii care e senzatia ??? E ca atunci cand un vierme scarbos incepe sa isi faca un cocon chiar in inima ta si simti cum te distruge din interior, doar atat vreau sa simti tu. Satisfactia de la final o pastrez doar pentru mine, atunci cand un superb fluture al razbunarii isi face aparitia si te elibereaza...

Minunat nu ???

De la mine pentru tine, cu drag EU ...

Vomitam iubirea !!!

M-am trezit de dimineata si am marait un "te iubesc" fara sa mai simt nimic... EL bineinteles ca a raspuns cu ochii intredeschisi: " si eu te iubesc..."Nu mai simtim nimic si ne e greata, vomitam...

Si cand vine seara se trezesc monstrii constiintei si ne intrebam daca nu cumva suntem prea egoisti, prea fericiti, prea patetici, daca nu cumva am daruit tot si nu mai avem ce sa daruim...daca asta e tot si nu exista mai mult si vomitam...

Ne linistim mintindu-ne in continuare ca asta nu e tot si continuam sa vomitam.

Sa fie oare rasfatul ca acum avem totul si nu mai stim sa apreciem. Inainte nu stiam decat sa ne ascundem intr-un col si sa ne sfasiam de durere, sa ne victimizam ca nu avem fericirea si acum ne provoaca greturi...

Si acum hidoasele fantasme ale fericirii ne urmaresc si tot nu putem fi pe deplin fericiti. Dar oare fericirea inseamna iubire???

Am incercat sa adorm si am simtit ca ma descompun, ca fiecare bucata de carne aluneca scarbos de pe oase si setransforma in voma...

Sunt fericita iubesc si sunt iubita,nu putem sta unul fara celalalt, si ne alintam, si ne strangem in brate ,si respiram in acelasi ritm... ne iubim !!! GRETOS

Canibalismul

"Ce dulce si moale era funduletul ei prajit la cuptor cu morcov, ceapa si slanina... Mi-a luat 9 zile sa o mananc toata."

Aceasta e descrierea facuta de fetitei de numai zece ani, Grace Budd, de catre asasinul sau, libidinosul antropofag Albert H. Fish.
Cunoscand comportamentul unor psihopati sexuali, putem ajunge la surprinzatoarea concluzie ca a existat o urma de adevar in acele fatastice povesti cu capcauni care mananca copii.
Comportamentul deviat si de neimaginat pentru nivelul de civilizatie detinut in zilele noastre isi are radacinile in traumele din copilarie a fiecaruia dintre pshiokillerii nostri. Ciudat este insa ca unii dintre ei reusesc sa isi mascheze pornirile malefice sub masca unor oamenii normali care sunt capabili sa aiba o familie un loc de munca si sa aiba un comportament impecabil. De cele mai multe ori familia si cunoscutii acestuia nu banuiesc cine este acesta in realitate.
"Capcaunul" din povestirea noastra, cu o biografie care i-a naucit pe specialistii renumiti, depasea orice asteptare... Diferenta dintre el si alti psihopati este ca atunci cand a comis acele crime oribile era lucid si foarte constient de actiunile sale.
Albert Fish s-a nascut in Washington DC, IN 1870. Foarte curand si-a descoperit o mare inclinatie pentru practicile sado-masochiste.Se bucura automutilandu-se, dar obtinea o placere la fel de mare si cand le facea rau celorlalti. Primele sale victime au fist animalele domestice, carora le taia cu sange rece capul si membrele in cadrul unor ritualuri sangeroase. Mai tarziu tulburarile copilariei considerate atunci de catre familie trecatoare au dus la adevarate jertfirea unui numar destul de mare de copii.Fish asocia tot ce i se intampla in viata cu religia, asa cel putin scapa de remuscari. Macabra liturghie canibala a lui Albert Fish incepe in 1910. Timp de 24 de ani, "capcaunul" a asasinat nepedepsit, fara ca nimeni sa nu suspecteze nici cel mai mic lucru.
In luna iunie 1928, familia Budd a dat un anunt in presa solicitand un loc de munca pentru a-si imbunatati situatia financiara precara. Cateva zile mai tarziu la usa lor a aparut un batranet distins si dispus sa ii ofere un loc de munca fiului lor de 18 ani.Pretinsul angajator a spus ca se numeste Frank Howard Intentia lui era sa abuzeze sexual baiatul. Cu toate acestea Fish a fixat ochii asupra lui Grace, una dintre dragalasele fetite ale familiei Budd. Grace avea doar 10 ani...Fish i-a convins pe parinti sa o ia pe Grace, spunand ca era ziua de nastere a nepoatei sale si ca in mod sigur fetita avea sa petreaca o dupa-amiaza placuta, urmand sa o aduca seara.
Grace nu a mai dat nici un semn de viata si, dupa cum este evident nici Frank Howard.Familia disperata anunta politia.Inspectorul Will King, care s-a ocupat de caz , era unul dintre acei detectivi clasici care nu considera nici un caz pierdut.Dupa 6 ani detectivul King continua sa puna cap la cap fapte. Acesta ii cere ajutorul unui prieten jurnalist si cu ajutorul acestuia publica un articol in care sustinea ca rapirea lui Grace Budd era pe punctul de a fi solutionata. Tertipul a dat rezultate spectaculoase. Tremurand parintii micutei au citit cele cateva randuri in care presupusul criminal confirma moartea fetitei : "Duminica, 3 iunie 1928 am fost la dvs. acasa, am cinat si Grace s-a asezat la mine in brate pentru a ma imratisa si am decis sa o mananc. Am inventat o zi de nastere si dvs. i-ati dat permisiunea sa ma insoteasca. Am dus-o la o casa abandonata din Wisteria Lodge pe care o gasisem cu mult timp inainte. Cand am ajuns, m-am dezbracatcomplet pt.a evita petele de sange. Cand m-a vazut dezbracat a inceput sa planga, sa tipe si a luat-o la fuga; am ajuns-o, am dezbracat-o si a inceput sa dea din picioare, sa muste si sa zgarie. Am strangulat-o, i-am taiat capul, am impartit-o in doua si am mancat-o pe bucatele timp de noua zile. Cel mai delicios a fost funduletul ei prajit.As fi putut sa o violez dar nu am facut-o. Fiica dvs. a murit virgina"
Nu este un film de groaza si nici vreo imaginatie bolnava este realitate dragii mei... Psihicul uman este extrem de complex.